vineri, 11 iunie 2010

Ca o floare



În floarea abia îmbobocită a primăverii mă regăsesc
cu petale timide colorând parfumat drumul,
în floarea verii coapte cu auriu de soare încins
îmi desfac toate petalele înroşite de aerul fierbinte,
în florile arămii ale toamnei, printre frunze căzătoare,
îmi oglindesc vântului melancolia,
în florile de gheaţă desenate de fulgi pe geamuri
dansez vie cu petalele albite de zăpadă.

Din floare roşie am răsărit lângă inima ta zâmbitoare,
din galbenă floare am născut fericirea,
 balsam pentru sufletul tău,
cu albastrul petalelor mele
senin de cer am pictat înaintea ta,
din verde de floare încredere şi speranţă am picurat,
iar cu rozul din lume de îngeri presărat pe petale trandafirii
aură sfântă am creat în jurul buzelor tale.

Ştiu să mă dăruiesc ţie doar ca o floare,
frumoasă şi trecătoare.
Doar iubirea miroase etern a tine!


3 comentarii:

  1. "stiu sa ma daruiesc tie doar ca o floare"cat de sublim......
    florile trebuie doar sa le privesti si sa le mirosi,te-ndragostesti pe loc de frumusetea ei...
    parfum de dragoste emana poezia ta,draga mea! Simina esti floarea cu miros etern de iubire,superb,frumos....te imbratisez!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multă sensibilitate, frumusețe am găsit în poezia ta... m-am inviorat puțin... am cules puțin senin printre lacrimi neplânse și merg mai departe, așteptând picurii din roua dimineții să-mi aline inima...

    RăspundețiȘtergere
  3. ma bucur ca va plac franturile mele de suflet...
    va imbratisez pe toti si pe toate ca o floare...

    RăspundețiȘtergere