vineri, 22 iulie 2011

Splendoare


Mă plouă pe trup cu degetele tale,
mă ninge pe creştet cu petale de flori,
mă bronzez în auriul privirii îndrăgostite
ce mă atinge cald, pe piele, cu răsăritul iubirii.

Fruntea mea sărută splendoarea pământului
şi urmele paşilor tăi ce l-au binecuvântat,
palmele mele ascund săruturile fierbinţi,
ofrandă a buzelor tale pe gâtul meu.

Închinată ţie e simfonia inimii mele,
zâmbetul îmi flutură diafan pe chip,
aerul vibrează cu ecoul râsului meu,
fericirea străluceşte dilatată-n pupile,
trăim împreună splendoarea de a iubi.

3 comentarii:

  1. Felicitări pentru acest poem încântător ,născut din inima unei fiinţe îndrăgostite !
    Iubirea face adevărate minuni,iar amprentele sale sunt acoperite de vălul străveziu al splendorii!
    Îţi doresc un sfârşit de săptămână plin de bucurii!
    Salutări din Satu Mare!

    RăspundețiȘtergere
  2. salutări şi vouă de la ţărm de mare plin de splendoarea verii!
    mulţumesc de vizită!

    RăspundețiȘtergere