miercuri, 5 septembrie 2012

Cer


Cer,
albastru de cer întins
deasupra capului meu
abandonat extazului.

Privirea se dilată în nemărginirea cerului,
lacrimile fericirii se preling pe obraji,
buzele se deschid în surâsuri pline,
trupurile freamătă a parfumul dragostei,
braţele se ridică în adiere de aripi,
zbor!

Cer,
albastru de cer infinit
în adâncul inimii mele
expansionată în iubire.

2 comentarii: