De dimineaţă

De dimineaţă,
când pleoapele încă şedeau dulce întinse pe ochii mei rotunzi,
ceva tainic a început să vibreze în inima mea
ca o chemare a unor doruri de înălţimi,
ca o şuşoteală de Îngeri iubitori,
ca şi cântecul păsărilor celebrând răsăritul soarelui.

De dimineaţă,
când trupul meu încă se lăsa mângâiat de moliciunea aşternuturilor,
ceva misterios a pulsat oxigenul iubirii în arterele mele
ca o ploaie caldă de vară indiană sub care dansezi fără oprire,
ca o revărsare parfumată de flori de salcâm,
ca şi geamătul buzelor îndrăgostite de săruturi.

De dimineaţă,
când am întins braţele spre noua zi,
ce mă aştepta dornică să-mi dezvăluie frumuseţea dumnezeiască,
am dat peste un curcubeu,
în sufletul meu.
Mierea culorilor s-a prelins topită pe degetele mele fine,
pe aripile deschise ale inimii,
pe zâmbetul radios şi feminin al fericirii,
binecuvântându-mă
cu o bună dimineaţă!